Islands indicate a river’s pattern. They are large or small, streamlined or irregular, formed through the deposition of sediments or covered in vegetation. Through their features, islands are indicators for a river’s flow variability, as well as for the power and competence of transporting the sediment load. Rivers with islands also have a higher variety of species [1].
Islands have dotted all the large European rivers (e.g. Rhine, Rhône, Garonne, Po, Waal) [2]. Due to human impact, rivers incised which led in some cases to the loss of their islands and to fluvial metamorphosis. Consequently, habitats were destroyed.
Despite numerous transformations, the Danube River continues to form islands. Along the lower course we counted almost 60% of its quasi-natural islands and 12% of its altered islands [3]. Generally, the islands at the frontier with Bulgaria are covered by natural vegetation or reforested. Vegetation is an indicator of stability. Only small areas of these islands, upstream and sidewise, are formed of sediment devoid of vegetation. This suggests a modest, but continuous island formation.
Grădiștea Island is a case study of a quasi-natural island, and its biography an example of an island’s genesis. It is located at approximately 16.5 km south-west of Corabia town. The island formed through the merging of two smaller islets. The island then extended upstream by sediment deposition. Most of the sediment patch has been eroded during the analyzed period of 1990-2020, while the rest of it has been colonized by vegetation. Two other small islets in the same river area have been eroded, as well as small areas of the Danube’s banks (Fig. 1).
Overall, during the analyzed period (1990-2020), the total area of islands located between the confluences of the Danube with its tributaries Jiu and Olt rivers did not record a trend of evolution. Yet, the area covered by vegetation slightly increased, extending towards previously active areas (Fig. 2).
This evolution is suggestive of a less dynamic hydrosystem, with rare floods and without sediment pulses, which allow the vegetation to develop and colonize the newly emerged surfaces. In the absences of major changes in the Danube River Basin, this evolution will continue.
At a European scale, due to their dynamic nature, islands have been the overlooked characters of rivers – abandoned to the catchment’s destiny or controlled and suffocated by river engineering. All of these actions shaped and changed them. Currently, by introducing an ecological paradigm in river science and practice society acknowledges their intrinsic value as multispecies habitats.
Islands have been the rivers’ Cinderellas. In the last approx. 25 years, they have (slowly) transformed the way in which society imagines them. The fairy tale of Cinderella has a happy ending. The story of islands continues to unfold and its trajectory will be determined by human priorities.
Text by Gabriela Ioana-Toroimac
References
[1] Wyrick JR, Klingeman PC (2011) Proposed fluvial island classification scheme and its use for river restoration. River Res Applic 27:814-825
[2] Gurnell AM, Petts GE (2002) Island-dominated landscapes of large floodplain rivers, a European perspective. Freshw Biol 47:581-600
[3] http://wildisland.danubeparks.org/#map
Featured image by Gabriela Toroimac.
///
Insulele în Antropocen
Insulele arată caracterul unui râu. Sunt mari sau mici, alungite sau neregulate, formate numai din aluviuni sau acoperite de vegetație. Prin caracteristicele lor, insulele sunt un indicator pentru variabilitatea scurgerii apei râului, dar și pentru puterea și competența de transport a aluviunilor. Râurile cu insule au și o mai mare varietate a speciilor [1].
Marile râuri ale Europei (e.g. Rin, Ron, Garonne, Pad, Waal) au fost presărate cu insule [2]. Ca urmare a impactului antropic, râurile au început să se degradeze, în unele cazuri până la pierderea insulelor și metamorfoză fluviala. Habitate au fost deci distruse.
În ciuda numeroaselor transformări, Dunarea încă are insule. Pe cursul său inferior sunt aproximativ 60% din insulele sale cvasi-naturale și 12% din cele modificate de către om [3]. Insulele de la frontiera cu Bulgaria sunt în general acoperite cu vegetație naturală sau împădurite. Vegetația este un indicator de stabilitate. Doar suprafețe mici, în amonte și lateral, sunt constituite numai din aluviuni fără vegetație, ceea ce indică formarea continuă a insulelor, dar de mică amploare.
Ca exemplu de insulă naturală, Insula Grădiștea, situată la aproximativ 16,5 km sud-vest de orașul Corabia, este un exemplu de formare a unei insule. Aceasta a rezultat din unirea a două insule mai mici. A crescut spre amonte prin depunerea de aluviuni. O mare parte din aceste aluviuni au fost erodate în perioada analizată 1990-2020, iar restul au fost colonizate de vegetație. Alte două insule de mici dimensiuni din acest tronson de râu au fost erodate. De asemenea, suprafețe mici erodate au fost identificate și pe malurile Dunării.
În ansamblu, în perioda analizată (1990-2020), suprafața totală a insulelor dintre confluențele Dunării cu afluenții Jiu și Olt nu a înregistrat o tendință de evoluție. Dar suprafața acoperită cu vegetație a înregistrat o ușoară tendință de creștere în detrimentul suprafețelor fără vegetație, active.
Fig. 1. Evoluția Insulei Grădiștea în perioada 1990-2020, pe baza imaginilor Landsat, la ape mici
Fig. 2. Variația suprafeței insulelor Dunării dintre confluențele cu râurile Jiu și Olt în perioada 1990-2020, pe baza imaginilor Landsat, la ape mici
Aceasta evoluție este demonstrativă pentru un hidrosistem puțin dinamic, cu inundații rare și fără pulsuri sedimentare, ceea ce permite vegetației să colonizeze suprafețele nou formate. În lipsa unor schimbări majore de management în bazinul hidrografic al Dunării, această evoluție va continua.
La scară europeană, prin natura lor dinamică, insulele au fost mult timp personajele nedreptățite ale râurilor – abandonate destinului bazinului hidrografic sau încorsetate și sufocate de amenajări, suferind schimbări. În prezent, prin introducerea paradigmei ecologice în știința și practica râurilor, începe să li se recunoască valoarea intrinsecă de habitat multispecii. Insulele sunt Cenușăresele râurilor care și-au transformat (lent) imaginea percepută de societate în ultimii aproximativ 25 ani. Povestea Cenușăresei se oprește la un final fericit. Povestea insulelor va fi continua să fie spusă și impusă de prioritățile societății.
Text de Gabriela Ioana-Toroimac
State, Communities and Nature of the Lower Danube Islands: An Environmental History (1830-2020) 