The following are memories shared with us by Stefan Efimovici Petrov about Kikinete island. This is a translated version in English and Romanian of the original Bulgarian text. We aim to offer a platform for locals to show us Danubian islands through their eyes. In this, we shift power dynamics in the fieldwork, between anthropologists and locals.
Kikinete is an island on the Danube, towards the Bulgarian shore. The island is located between the villages of Slanotrân and Koshava, in the municipality of Vidin, opposite the village Hunia (Dolj County) on the Romanian shore. Along the river, the island lies between kilometer tables 806, Slanotrân village, and 807, Koshava village.
During the summer, when the waters of the Danube recede, long strips of beach are formed upstream and downstream of the island near both villages. During the 1980s, the beach near Slanotrân had a thick layer of sand, which from a distance offered a beautiful view. Barefoot, it was almost impossible for anyone to walk the 50 meters of sand heated by the hot sun to reach the water.
The beach was visited by both locals and people from various towns and villages throughout Bulgaria, who then came for treatment at the open mineral baths on the outskirts of the village of Slanotrân. But the dredger that was extracting material from the shore of Kikinete Island damaged the beach in Slanotrân. Aiming to fill the gypsum mine galleries on the outskirts of Koshava village, the dredger extracted the sand and so the beach in Slanotrân turned into a muddy strip.
Kikinete Island was also used for wood production by the State Forestry Authority in Vidin. Every 15 years the poplars were cut for wood and after the processing of the land after cutting, seedlings were planted. Impressive willows were also found on the banks of the island. The employees of the directorate cultivated melons on Kikinete, which due to the richness of the natural organic fertilizers reached impressive dimensions.
Two forestry brigades were from Slanotrân, one to cut wood, the other, made up of more experienced workers, for reforestation. During the logging, the inhabitants of Slanotrân and Koshava gathered branches and larger round pieces of wood to heat the house. They loaded them into smaller carts or trailers. As the waters of the Danube receded, the passage to the island was made through low, cobbled places. Forest supervisors marked the amount of wood (watching the weight transported) which allowed its transport to the households of those entitled to collect this wood.
Reforestation meant planting about 10,000 poplar seedlings in two months.
Kikinete Island was also used by the locals to graze sheep and goats. It was also used for fishing. Every day on May 1, the International Labor Day, young people gathered on the island to bring all kinds of food and drink, put on music and rejoice.
During the holidays sometime in the 1980s, after the end of the school year, we would go to the end of the Kikinete island located immediately near Slanotrân beach, and some of us would rush to climb to the top of the most lush willow. We climbed with the help of a rope and from there we all swayed and threw ourselves into the water.
When the waters were high, a pontoon bridge was built to cross the island.
In the 1960’s, a historical-themed film was made on Kikinete Island.
Essay by Stefan Efimovici Petrov, born 1972
Romanian translation by Stelu Serban
English translation by Alexandra Ion
Photo by Stefan Dorondel
///
Acestea sunt amintiriile pe care Stefan Efimovici Petrov ni le-a impartasit despre insula Kikinete. Textul este o traducere in engleza si romana a originalului bulgaresc. Dorim sa oferim o platforma unde localnicii sa ne povesteasca despre insulele dunarene prin ochii lor. Astfel, schimbam dinamica traditionala dintre antropologi si localnici.
Ostrovul “Kikinete”
Kikinete e un ostrov de pe Dunăre, spre malul bulgăresc al malului. Ostrovul se găsește între satele Slanotrân și Koshava, în municipalitatea Vidin, vis-a-vis de satul Hunia, județul Dolj, de pe malul românesc. Pe lungimea fluviului ostrovul se află între tabelele kilometrice 806, satul Slanotrân, și 807, satul Koshava.
Pe timpul verii când apele Dunării se retrag, în amonte și în aval de ostrov se formează fâșii lungi de plaje în dreptul ambelor sate. În anii 1980 plaja din dreptul Slanotrânului avea un strat consistent de nisip ceea ce de departe oferea o priveliște frumoasă. Desculț era aproape imposibil ca cineva să parcurgă cei 50 de metri de nisip încălzit de soarele fierbinte pentru a ajunge la apă.
Plaja era vizitată atât de localnici, cât și de oamenii din diferitele orașe și sate din întreaga Bulgarie, care veneau atunci pentru tratament la băile minerale deschise la marginea satului Slanotrân. Însă draga care extrăgea material de umplutură de pe malul ostrovului Kikinete a dăunat plajei din Slanotrân. Având ca scop să umple galeriile minei de gips de la marginea satului Koshava draga a extras nisipul și plaja din Slanotrân s-a transformat într-o fâșie noroioasă.
Ostrovul Kikinete se folosea și pentru producția de lemn de către Regia Forestieră de Stat – Vidin. La fiecare 15 ani se tăiau plopii pentru materialul lemnos și după prelucrarea terenului de după tăiere se sădeau copăcei (puieți). Pe malurile ostrovului se găseau și sălcii impunătoare. Angajații regiei cultivau pe Kikinete pepeni (bostani), care datorită bogăției îngrășămintelor organice naturale ajungeau la dimensiuni impresionante.
Două brigăzi silvice erau din Slanotrân, una pentru a tăia materialul lemnos, cealaltă, formată din muncitori mai experimentați, pentru reîmpădurire. În timpul exploatării lemnului locuitorii din Slanotrân și Koshava adunau crengi și bucăți mai mari rotunde de lemn pentru încălzirea locuinței. Le încărcau în căruțe sau remorci mai mici. Odată cu scăderea apelor Dunării trecerea pe insulă se făcea prin locurile joase pietruite. Supraveghetorii silvici marcau cantitatea de lemn (urmărind greutatea transportată) ceea ce permitea transportul la gospodăriile celor îndreptățiți să colecteze acest lemn.
Reîmpădurirea însemna plantarea a cam 10 000 de puieți de plop timp de două luni.
Ostrovul Kikinete se folosea de asemenea de către localnici la păscutul oilor și caprelor. Se folosea și pentru pescuit.
La fiecare zi de 1 mai, sărbătoarea internațională a muncii, tinerii se adunau pe ostrov aducând tot felul de mâncăruri și băuturi, puneau muzică și se înveseleau.
În timpul vacanțelor prin anii 1980, după încheierea anul școlar mergeam la capătul ostrovului Kikinete aflat imediat de plaja Slanotrânului și unii dintre noi se repezeau să se suie în vârful celei mai mlădioase sălcii. Ne urcam și noi cu ajutorul unei frânghii și de acolo cu toții ne legănam și ne aruncam în apă.
Când apele erau mari în schimb pentru trecerea pe ostrov se monta un pod de pontoane.
Prin anii 1960 pe ostrovul Kikinete s-a turnat un film cu tematică istorică.
Eseu realizat de Stefan Efimovici Petrov, n. 1972
State, Communities and Nature of the Lower Danube Islands: An Environmental History (1830-2020) 